SUB SEMNUL LUI 11

S-ar putea considera ca 11 il contine pe 7 echivalent cu ierarhiile si planurile succesive ale manifestarii + 4 echivalent cu elaborarea terestra. 11 reinnoieste manifestarea la o treapta superioara astfel incat atrage dupa sine trezirea completa a CONSTIINTEI. 

Magicul numar 11 transmite mesajul zeilor, reflectand distrugerea structurilor perimate si crearea unei alte dimensiuni pentru a face posibila REINTOARCEREA. 11 are o forta deosebita si poate anticii, nu intamplator, il considerau malefic. El reprezinta responsabilizarea SUFLETULUI iesit din Infern, indreptandu-se spre Creatorul - marele 1 - care il contempla in cele din urma pe micul 1 Uman. 

Daca reflecta Adevarul, 11 nu raspandeste decat Cunoasterea Sacra. 1+1, cele doua talere ale Spiritului si al Materiei intr-un echilibru armonios. Fiind punct central al jonctiunii dintre curba involutiva si curba evolutiva, 11 marcheaza de asemenea mai multe tipuri de separari: a celor doua polaritati umane (spirituala si animala), a celor doua hemicicluri ale zodiacului, a axei mediane a Arborelui Vietii, a celor doua Testamente divine cu Moise, pentru cel Vechi, si cu Isus, pentru cel Nou.

Ghizii spirituali nevazuti indeamna oamenii sa-si metamorfozeze slabiciunile, iluziile si patimile. Ele trebuie crucificate fara mila. Cel care alege calea cea stramta se indeparteaza de idolatrii falselor valori care raman in piata din fata bisericii sau in suferintele purgatoriului atat de necesar unei mai bune intelegeri. Doar alesii patrund pana la sfantul altar. Aspirantul, care traverseaza cel de-al patrulea cataclism, va dobandi vederea spre nori. Astfel cautatorului infocat si preseverent i se deschide o alta Poarta catre Cer...Poarta Imparatiei...Ceea ce-i mai ramane nu este decat sa atinga culmea. 

1. Apoi mi-au dat o trestie, asemenea unui toiag, zicand:,,Scoala-te si masoara templul lui Dumnezeu si jertfelnicul si pe cei ce se inchina in el.

2. Iar curtea cea dinafara, scoate-o din socoteala si n-o masura, pentru ca a fost data paganilor, care vor calca in picioare cetatea sfanta patruzeci si doua de luni."

Urcusul pe verticala presupune un ragaz suficient de mare pentru invingerea totala a mirajelor care inca mai dau tarcoale Aspirantului si care Il pot oricand arunca in Infernul existentei terestre. Marte va servi drept ac karmei...Eul si emotiile primare trebuiesc depasite daca Aspirantul doreste sa acceada la dragostea venusiana. Intre cele doua triunghiuri ale clepsidrei se afla sufletul. Purificarea trebuie sa continue. Desi este anevoios, micutul pamantean trebuie sa invete sa-si gestioneze pulsiunile egotice, Templul fiind Corpul, Credinciosii, Sufletul iar Altarul, Spiritul.

MANUALUL RAZBOINICULUI LUMINII de Paulo Coelho

,,Razboinicul Luminii se trezeste acum din somn. Se gandeste: ,,Nu stiu ce sa fac cu lumina aceasta, care ma face sa cresc." Lumina insa nu dispare.

Razboinicul gandeste: ,,Vor fi necesare schimbari pe care n-am vointa sa le fac." Lumina continua - pentru ca vointa este un cuvant plin de capcane.

Atunci ochii si inima razboinicului incep sa se deprinda cu lumina. Ea nu-l mai sperie si el ajunge sa-si accepte Legenda, chiar daca asta inseamna sa-si asume riscuri.

Razboinicul a dormit vreme indelungata. E firesc sa se trezeasca in scurt timp.

                                                                                ***

Breviarul Cavaleriei Medievale spune astfel:

,,Energia spirituala a Drumului foloseste DREPTATEA si RABDAREA ca sa-ti pregateasca Spiritul. Acesta este Drumul Cavalerului: un drum usor este in acelasi timp greu, din cauza ca te obliga sa renunti la lucrurile inutile si la prieteniile intamplatoare. De aceea, la inceput, multi ezita sa-l urmeze.

In prima invatatura a Cavaleriei ai sa stergi tot ce scrisesesi pana atunci in Cartea Vietii tale: AGITATIA, NESIGURANTA, MINCIUNA. Si ai sa scrii, in locul tuturor acestora, cuvantul CURAJ. Incepandu-ti Calatoria cu acest cuvant si continuand cu CREDINTA in Dumnezeu vei ajunge unde urmaresti."

                                                                              ***

Razboinicul Luminii contempla cele doua coloane ce se inalta de o parte si de alta a Portii pe care incearca sa o deschida. Una se numeste FRICA, cealalta se numeste DORINTA. Razboinicul priveste coloana FRICII si acolo sta scris: ,, Vei intra intr-o lume necunoscuta unde sunt pastrate lucrurile pe care ti le-ai dorit mereu si pentru care ai lucrat atata."

RAZBOINICUL ZAMBESTE PENTRU CA NIMIC NU-L SPERIE SI NIMIC NU-L ATRAGE. CU SIGURANTA CELUI CARE STIE CE VREA, EL DESCHIDE POARTA."

                                                                             ***

RAZBOINICUL LUMINII ARE IN SINE SCANTEIA LUI DUMNEZEU.

Destinul sau este sa se afle alaturi de ceilalti razboinici, dar uneori va trebui sa practice, de unul singur, arta spadei: de aceea, cand nu e impreuna cu tovarasii sai, se comporta ca o STEA.

Lumineaza acea parte din UNIVERS care i-a fost menita si incearca sa le arate galaxii si lumi tuturor celor care privesc la CER.

STARUINTA RAZBOINICULUI VA FI RASPLATA CURAND. IN SCURT TIMP, ALTI RAZBOINICI SE APROPIE SI TOVARASII SE REUNESC IN CONSTELATII, CU SIMBOLURILE SI MISTERELE LOR."


Tuturor entitatilor vazute si nevazute care ne vegheaza, Inteligenta Divina sa le sporeasca puterea iar noua sa ne dea Credinta, Speranta si Intelepciune. ARMONIE IN GAND CUVANT FAPTA IN SAPTAMANA CE VA SA VINA!

http://www.youtube.com/watch?v=5rUIQNFitvs&list=PL62DFE2F55DAC7D47

INVALUITA IN FILE DE BASM

De mult imi doream sa recitesc basmele ce mi-au imbogatit copilaria. Basmele stranse de Petre Ispirescu. Ele si Legendele Olimpului m-au fascinat intr-un mod aparte. Ieri o persoana draga mie, stiindu-mi dorinta, mi-a facut surpriza de a-mi oferi cartea mult dorita.

Asa ca dupa ce am ascultat cu nesat emisiunea lui Oreste, desi era trecut de ora 23.30, m-am pomenit atrasa ca un magnet de cartea care imi zambea si ma ademenea sa-i rasfoiesc filele. Am recitit pe nerasuflate povestea viteazului Greuceanu alergand iute ca gandul pe Calul lui Naravas in recuperarea Soarelui si a Lunii, invingand astfel ZMEII uraciosi si trecand peste cursele intinse de ZMEOAICE...hmmm!!! Apoi m-am delectat cu basmul Ileana Simziana. Mezina care impreuna cu Galben-de-Soare, alt Cal Naravas a dat dovada de Intelepciune si Curaj, infruntand cu Credinta in DUMNEZEU toate cele 3 probe la care a fost supusa de insasi tatal sau, ca mai apoi sa infrunte alte obstacole care mai de care mai infricosatoare. Calatoria imaginara in taramul de basm din tezaurul nostru autohton a fost un adevarat balsam pentru suflet. 


Miezul noptii deja batuse dar ZMEII si VITEJII alaturi de ILENELE SIMZIENE pareau ca plutesc in eter. Cineva ii reinviase in MEMORIE. Corpul meu aluneca incet invaluit in file de basm. Somnul adanc ca de prunc ma purta pe alte taramuri fara vise. Poate ca am calatorit si eu asemeni unei Simziene alaturi de Draconide, lasand in urma limitarile dimensiunii terestre.


SA AVETI O DUMINICA LUMINATA!

Doamne, cat de miraculoasa poate fi o felie de ZI savurata in mijlocul naturii! Cat de des preferam sa ne imbuibam cu programele TV sau cu jocurile pe calculator? Cateva ore petrecute in aer liber, inconjurati de verdele ce acum nu mai este "crud" (vorba lui Bacovia), de florile de camp, de macesele si paducelul care s-au inrosit dupa atata imbaiere in soare toata vara. Petreceti o zi de toamna in mijlocul naturii! E un adevarat elixir pentru a ne intari tonusul!

Soarele si primul patrar al lunii au vegheat, invaluite in acelasi farmec misterios! Sa aveti o saptamana minunata cu lumina si armonie in GAND-CUVANT-FAPTA! :)

NU TE OPRI ACUM!

CE DE LUPI SE INCONJOARA

Iata, iata - stropi de ingeri cad in fum,
Iata, iata - lupii ies la drum,
Iata, iata - aripi grele trec in scrum,
Iata, iata - te tocesti de-acum.

Cheama-ti cainii langa tine
Lupii vin in cercuri line
Lupii cresc in noptile tiptile
Nu te-ntoarce-acum

Urca-aripi de fiare arse
Vremea-ascute foc prin plase
Vremea-innoada ganduri roase
Taie-ti drum in drum

Cheama-ti cainii - se-mpletesc soapte de lut,
Culca-ti pasii - lupii calca mut,
Iata-ti cainii - prin gropi calde se invart,
Lasa-ti cainii - boturi vechi se-ascut.


Inveleste-ti rasu-n umbre,
Prea-s in drum doar coturi strambe,
Gheara stie lin sa umble,
Uita ce si cum,

Lin pe cale urca-ti urma,
Musuroaiele-si tin gura,
Urma-n urma scapa turma,
Primul, la ce bun?

Iata, iata - spini de panda ard pe crang,
Iata, iata - soapte arse curg,
Iata, iata - caluseii-n joc se frang,
Iata, iata - aerul ti-e stramt.

Dimineata nu-i senina,
Lupii semnul si-l anina,
Peste zare din colina,
Printre ochi de fum,

Lupii-si flutura iar goana,
Haita-ntreaga-si linge rana,
Haita lung isi suna spaima,
Nu te-opri acum.

Doamne, ce e UITAREA?

Am uitat eu oare ca tot ce am STIUT inainte de a ma naste este ascuns in mine si asteapta doar momentul prielnic ca sa-mi amintesc? Se pare ca de ceva vreme am inceput sa pun intrebari pe care doar in copilarie le-as fi pus... Da in acea perioada a de ce-urilor. Hmm... Ar trebui sa imi fie rusine de unele intrebari? Nu. Pentru ca am descoperit miracolul fascinant al unui Univers care imi raspunde. Da...uneori raspunsurile sunt fascinante si sunt uluita sa descopar cat de oarba am putut fi pana acum!

Cum vin raspunsurile? Uneori apar din "eter", alteori o mana nevazuta ma ghideaza spre o anumita carte in care gasesc ceea ce doresc sa aflu. Ma simt mult mai vie de cand am inceput sa scormonesc in "necunoscut". Si cate intrebari mai sunt! Cate carti de aprofundat!

"Odata ce incepi sa inveti CE ESTE, cu adevarat, lumea aceasta, si cum anume functioneaza ea, vei incepe sa ai parte de miracole...sau ceea ce altii numesc miracole." (Richard Bach - Indrumar pentru Mesia)

Poate ca tocmai aici e marea TAINA sa nu incetezi sa cauti noi intelesuri in ceea ce te inconjoara si in ceea ce atragi in viata ta. Fie ca pulsatia VIETII si a ADEVARULUI sa va aduca adancirea intelesurilor lui A FI si A FACE!

MAGIC 7

Ochii ei verzi se ridicară la cer. Căuta cu aceeaşi nerăbdare să surprindă licărirea primei stele. De multe ori rugase Cerul să o transforme în stea în următoarea viaţă. Colţul ei de Cer. Singura ei alinare când se simţea îngenunchiată şi biciuită de Dragonul care chicotea triumfător,devorându-şi prada.  

Abia acum înţelegea cu adevărat semnificaţia numelui de alint dat lui Adam. Avea aproape 30 de ani când îl întâlnise. Da, Balzac ar zâmbi. Femeia de 30 de ani... cât mister în voluptatea ei de leoaică! Prin iubirea aceea sacră care durase 7 ani mai urcase o treaptă către Cunoaşterea de Sine. Cu El se înfruptase din Zenit şi din Nadir. Construiseră împreună Piramida Iubirii care îi revelase înţelesul Porţii lui Brâncuşi. După ritualurile lor de dragoste simţeau nevoia să-şi lipească frunţile. Era ca şi cum vroiau să pătrundă mai adânc, să-şi asculte gândurile, să fie Unul şi anulând Spaţiul şi Timpul, să formeze Coloana Infinitului. Dragostea lor "interzisă" fusese mereu sub semnul Lunii.

Acum era noapte. Era un vifor aspru ce părea că vrea să sfâşie totul în fiinţa lor. Dragonul izbutise din nou să separe. Aceleaşi duhuri hidoase suflase asupra lor: Frica, Suspiciunea, Gelozia, Posesivitatea. Acestea formau cununile de spini care nu mai lăsau frunţile lor să se apropie atât de des ca altă dată.

Se aşeză pe bancă. Discul rotund al Lunii o privea la fel de misterios ca atunci la Sinaia când i se păruse că îi logodise în mare taină. Era totuşi ceva sumbru în chipul rotund al Lunii în care se oglindea Eva. Oftă. De undeva dintr-o fântână nevăzută a ochilor ei de smarald urcau lacrimi cristaline. Zâmbi amar şi îşi spuse:

- Ei, da ...acum înţeleg de ce îmi plac atât de mult lăcrămioarele!

Se prăvăleau asemeni vorbelor aricioase aruncate de El ultima dată. Și Luna părea că se învolburase... intra într-un con de umbră ce aşternea un văl roşu-cărămiziu pe obrajii ei strălucitori. O voce care parcă veni din eter îi şopti:

- S-a împlinit profeţia.

- Da, încuviinţă Eva. Magic 7. Iunie 2004-iunie 2011. De fapt autoprofeţia... S-a mai închis un cerc.


Pe obrajii Evei încă mai izvorau lacrimi. Curgeau şuvoaie. Nu îi era teamă de viitor, de singurătatea cu care ştia că avea să se înveşmânte de acum încolo. Urma o lungă perioadă de purificare interioară. Urma drumul abrupt, destul de dur către Centru. De fapt, cu aceste lacrimi făcuse deja primul pas.


Se ridică de pe bancă, îşi luă Crucea în spate şi porni mai departe pe Golgota Existenţei ei terestre.


- Doamne, din momentul acesta sufletul ţi-l încredinţez doar ţie! Aştept cu drag răsăritul de mâine din care am să sorb cu nesaţ. Izbăveşte-mă şi învredniceşte-mă să fiu o Luptătoare a Luminii! Maestrul o să-mi fie Soarele!

Dragonul era la pândă. Rânjea. Era convins că prin vicleşugurile sale, Eva va cădea din nou în mrejele lui AȘA PARE A FI. Eva însă avea credinţa nestrămutată că acea aliniere cosmică din acea seară de 15 iunie 2011 declanşase în ea forţe cu totul aparte. Era un alt ciclu al existenţei sale. Intrase deja în al 36-lea an terestru al întrupării actuale. Aspira acum la 7 ani de purificare. Se îndrăgostise deja de visul ei de a urca la Cer. Curcubeul îi apăruse la fereastră. Poarta fusese deja deschisă. Ochiul lui Dumnezeu se umpluse de bucurie. Eva, Fiica Rătăcitoare îl ruga fierbinte să o ajute să se întoarcă ACASĂ...